Instanța supremă a început vineri judecarea acestui dosar, după ce în octombrie 2016 l-a restituit procurorilor militari ai Parchetului General, pentru remedierea unor lipsuri. Judecătorii le-au cerut procurorilor militari să descrie mai clar faptele pentru care au fost trimiși în judecată maiorul de Securitate Marin Pârvulescu, colonelul de Securitate Vasile Hodiș, fostul ministru de Interne George Homoștean (decedat între timp, în decembrie 2016) și de fostul șef al Securității, Tudor Postelnicu. sub aspectul modului de descriere a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a celor patru inculpați. Judecătorii au cerut „ca procurorul să precizeze detaliat, explicit și distinct, pentru variantele normative prevăzute de art. 439 alin.1 lit. e, g și k din Codul penal, faptele ce se circumscriu în concret fiecăreia dintre variante, cu indicarea actelor materiale ce corespund elementului material al laturii obiective, vătămarea produsă și legătura de cauzalitate”.
Procurorii au remediat dosarul, iar instanța supremă a acceptat începerea judecății. Astăzi, primul termen s-a soldat cu o amânare, după ce fostul colonel de Securitate Vasile Hodiș a arătat că nu are avocat. La instanță s-a depus și dovada că fostul ministru de Interne comunist George Homoștean, inculpat și el, a decedat în decembrie 2016.
Anchetarea responsabililor din Securitate și aparatul de stat comunist pentru anchetarea și moartea lui Gheorghe Ursu a fost respinsă sistematic de justiția românească până în 2014 când, în plină campanie electorală și ca urmare a unei greve a foamei de 17 zile a fiului disidentului, Andrei Ursu, autoritățile au acceptat redeschiderea anchetei în acest caz, pentru care până acum au răspuns în fața justiției doar foști șefi din Miliție și un infractor de drept comun, Marian Clită, fost coleg de celulă cu Gheorghe Ursu.
Procurorii arată că în perioada ianuarie-noiembrie 1985, inginerul disident Gheorghe Ursu a fost urmărit informativ și judiciar pentru fapte considerate „ostile regimului comunist”, el fiind arestat pe 21 septembrie 1985. Ursu a murit în spitalul penitenciar Jilava pe 17 noiembrie 1985, după ce a fost supus bătăilor repetate în arestul Miliției.
„Pentru a disimula adevăratul obiect al cercetării disidentului Ursu Gheorghe Emil și pentru a putea face „dovada” că nu există un dosar politic pe numele acestuia, organele de securitate au „inventat” infracțiunea de deținere și operațiuni interzise cu mijloace de plată străine”, arată procurorii militari.
De fapt, Securitatea era interesată de legăturile lui Gheorghe Ursu cu postul de radio „Europa Liberă”, de relațiile și discuțiile cu lumea literară și artistică din țară și din diaspora, de impresiile consemnate în jurnalul său personal despre politica statului și despre conducătorii partidului și statului comunist, mai arată procurorii militari.
Ofițerii de Securitate Pârvulescu și Hodiș, din cadrul Direcției a VI-a cercetări penale a Securității, „au exercitat acțiuni represive și sistematice (filaj, urmărire informativă, percheziții, audieri sistematice, acte de violență fizică și psihică) asupra victimei inginerul disident Ursu Gheorghe Emil, acțiuni care au avut ca urmare producerea de suferințe fizice sau psihice grave și au fost de natură să-i aducă o atingere gravă a drepturilor și libertăților fundamentale, în principal a dreptului la viață”, arată Parchetul Militar.
Ministrul de Interne George Homoștean și șeful Securității, Tudor Postelnicu, au trimis în octombrie și noiembrie 1985 către ambasadele României din SUA și Franța documente oficiale prin care „au disimulat caracterul represiv și politic al acțiunilor întreprinse de inculpații maior (rez.) Pârvulescu Marin și col. (rez.) Hodiș Vasile împotriva lui Ursu Gheorghe Emil, în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative și judiciare pentru opinii considerate ostile regimului comunist”.
Cei doi au ascuns faptele comise de cei doi securiști asupra lui Gheorghe Ursu, atunci când comunitatea internațională și oameni politici din SUA au cerut informații privind situația disidentului român, „înlesnind astfel săvârșirea faptelor comise de inculpații maior (rez.) Pârvulescu Marin și col. (rez.) Hodiș Vasile”, consideră procurorii.
Cei doi foști demnitari sunt acuzați și că au întreprins „demersuri dolosive” (făcute cu rea-credință, pentru a înșela), pentru a ascunde cauzele reale ale cercetării lui Gheorghe Ursu, apoi cauzele decesului acestuia în arestul Miliției Capitalei, mai scriu procurorii în rechizitoriu.